De la faimă, la cea mai mare cumpănă. Demi Moore, despre momentul când a devenit o „străină” la Hollywood
Data actualizării:
Data publicării:
În anii '90, Demi Moore era una dintre cele mai admirate vedete din lume. După 2003, a urmat însă o perioadă în care a încercat îndelung să-și găsească locul la Hollywood, în timp ce se simțea precum o străină, asta după ce a făcut istorie ca prima actriță care a fost plătită cu 12,5 milioane de dolari pentru un rol într-un lungmetraj.
Într-un nou episod al podcastului celor de la The Hollywood Reporter, „Awards Chatter”, Demi, în vârstă de 62 de ani, a povestit despre momentul de cumpănă când se întreba dacă s-a „terminat” cariera ei de actriță, pe măsură ce oportunitățile în cetatea filmului începeau să fie tot mai rare. Totul a coincis cu un șir de pelicule nereușite, începând cu „The Scarlet Letter” (1995), apoi drama „Now and Then” și thrillerul „The Juror” (1996).
Moore avea să descopere că „arătam prea bine pentru a juca personaje în vârstă, dar în același timp nu eram suficient de tânără pentru a interpreta roluri la polul opus”.
„Nu prea știam unde mă potrivesc, unde mi-e locul”, a explicat ea, ceea ce a determinat-o să se gândească: „Oare am făcut ce trebuia să fac în meseria aceasta?”.
În afară de câteva roluri secundare, cum ar fi cameo-ul ei în „Charlie’s Angels: Full Throttle” (2003), Moore nu a mai fost vizibilă pe marile ecrane. Recent, ea a apărut în „The Substance”, care i-a adus recunoașterea din partea criticilor de film, existând voci care susțin că ar putea fi luată în calcul pentru o nominalizare la Oscar.
Imediat după ce a citit scenariul acestui proiect, Demi, mama a trei fete, și-a amintit că a fost „uimită”.
„M-a captivat, într-adevăr, felul în care a fost explorat acest subiect al îmbătrânirii... pur și simplu am empatizat cu asta la nivel uman”, a spus ea. „Cealaltă parte a peliculei fost un teritoriu nou pentru mine – un film de groază. Dar, ca actriță, au fost atât de multe provocări interesante, nu doar partea fizică a acesteia, cu machiajul prostetic, ci și cruzimea emoțională care trebuia transmisă cu foarte puțin dialog”.
Demi a subliniat diferențele dintre ea și personajul său Elisabeth Sparkle, în „The Substance”, în ceea ce privește explorarea provocărilor îmbătrânirii în ochii publicului.
„Eu și Elizabeth Sparkle suntem foarte diferite”, le-a mărturisit ea ascultătorilor. „Dacă observi, nu are prieteni, nu are familie, nu are echilibru în viața ei. Întreaga ei reflectare a valorii este doar asupra exteriorului. Nu m-am regăsit în ceea ce i s-a făcut ei, ci în ceea ce și-a făcut ea singură”.
Moore a continuat: „Pentru că, din nou, am experimentat asta în multe moduri. Diferența, astăzi, este că am instrumente diferite. Am un mod diferit de abordare, de schimbare, de a cunoaște ce este real și ce nu, că ceea ce sunt cu adevărat nu este doar imaginea mea externă”.
Luni seara, în timp ce participa la gala premiilor Gotham 2024, Demi Moore a declarat pentru People cum s-a schimbat relația ei cu procesul îmbătrânirii, pe măsură ce a înaintat în vârstă.
„Pot să mă uit înapoi, să merg la 20 de ani, la 30 de ani, când găseam lucruri la mine care nu erau suficient de bune”, și-a amintit ea. „Relația mea cu îmbătrânirea acum este mai mult despre o acceptare veselă”.
